Animal Farm 23.nov.2007

Nu , nu m-am transformat peste noapte intr-un Marxist-leninist, revolutia despre care vorbesc eu se numeste cercul de film al Facultatii de Istorie ,botezat cu afectiune „Peliculosii”.Conformandu-ne cu profetia ultimei noastre intlaniri, ne-am strans din nou vineri(23 noiembrie), in Amfiteatrul Parvan in numar destul mare,rezidenti ai facultatii gazda cat si altii curiosi ce au auzit de intalnirile noastre „secrete” .Printre ei,si domnul profesor Marian Stefanescu a avut binevointa de ne onora invitatia. Acestea fiind spuse,nu voi lungi mai mult decat este nevoie protocolul de introducere, si voi ataca frontal filmul proiectat la ceea de-a doua intlanire a „peliculosilor”(as dorii sa ii multumesc pe acesta cale, lui Vlad  atat pentru numele pus la dispozitia cercului cat si pentru contributia adusa la imbogatirea limbii romane )

            Animal Farm(Ferma Animalelor) este ecranizarea micro-romanului lui G. Orwell(creatie literara aparuta in 1937).Dintre cele doua ecranizari realizate pana in prezent, optiunea a fost facuta pentru ceea din 1954, in regia Joy Batchelor&John Halas.Vorbim aici de de un film de desene animate(mai avem cateva decenii pana la binefacerile cipurilor siliconate ).Pentru a aproxima cat de cat textura vizuala,think Disney, totusi fara productia grandioasa din anii mai tarzii a acesora din urma.Daca tot sunt la partea tehnica o sa mai pictez imaginea proiectiei in cateva cuvinte.Filmul este curatel pentru conditiile din 1954.Coezinuea lui este asigurata (ca si in carte) de interventiile lamuritoare ale naratorului,alternanad cu scene in general scurte de dialog,scenele mai mari fiind rezervate disucursurilor esentiale(schematizate fata de opera literara a lui Orwell).Scenele care abunda, si care in general sunt repetitive , sunt cele descriptive.Pe aceasta osatura se aseza coloana sonora de facutra symphonica, ce mi-a incantat senzorii auditivi, dar in aclesi timp , tocami din cauza limitarilor tehnologice umple cu dramatism unele scene sau cu amuzament pe altele.Nu stiu ce attitudine sa iau fata de reactia unor oamenii in toata firea care rad la comicul de situatie a lunei ratuste animante din 1954.Probabil la fel ca si in timpul proiectiei, cu un zambet .Mentionand in treacat ca a avut o nominlaizare BAFTA la vremea lui,pentru Best Animated Film, inchei acesta parte si trec la esenta filmului.

            Im rasare in minte o „mica  problema” care devenit aparenta abia dupa vizionarea filmului.Faptul ca am citit cartea constituie in acelasi timp un avantaj dar si un handicap.Intradavar poti patrunde mai usor intelesul unor scene, dar in acelasi timp este foarte greu sa evaluezi filmul si in acelsi timp sa faci abstractie de carte, pana si in randurile de mai sus, am facut referire la ea.As fi dorit sa aud parerea ,celor care nu au citit microromanul, poate asa mi-as dat mai usor seama cat de pertinent a fost filmul in transmiterea mesajului orwellian.Asa ca in fata neputintei de a face „tabula rasa” , exista riscul ca discutia de la sfarsitul vizionarii cat si posibile viitoare discutii sa se axeze mai mult pe continutul cartii decat al filmului.Voi incerca sa ma limitez pe cat se poate la film

            In fine, prima scena importanta din film deschide si perspectiva interpretarii ascestuia.Discursul lui Old Major, care vorbeste de oprimarea animalelor si de furtul muncii lor, „Produsul”, de catre stapanul lor Mr.Jones,discurs incheiat cu profetia unui viitor mai luminos, utopic in care toate animalele vor fi egale, libere si mai fericite, viitor ce avea sa vina in urma unei revolutii.Rezulta de aici  exaltare  animalelor, in mijlocul caruia intr-un exces de dramtism Old major isi da obstescul sfarsit.Discursul schematizat este suficient(la limta totusi) pentru a putea face anologia cu Marx. Si pentru a ne da seama ca,opresorul este capitalistul Jones(care defapt aici daca stam bine sa na gandim este mai degraba un mosier) iar muncitorii exploatati, sunt animalele, alegoria animal-muncitor(om) find intradevar una dintre ideiile forta ale filmului.Ehhh, revolutia nu se lasa asteptata , ea izbuncnind urmatoarea zi(sau scena).Pana aici totul clar ,profetia marxista si revolutia analoaga cu ceea din Rusia., si intravar aceasta fabula contemporana vizeaza in primul rand , sau are anumite radacini,in exemplul Rusiei.Dar prefer sa pastrez interpretarea la nivelul simbolurilor si al tipologiilor,filmul intr-un fel complicand lucrurile prin schematizarea sa(iara-si comparatia cu carte),pentru ca multi vor cauta personaje recognoscibile in bietele animalute.Cineva a spus ca Napoleon este Hitler.Da si nu, in masura in care Napoleon este tipul dictatorului, el este si Hitler si Stalin, Mao,Ceusescu chiar Napoleon personajul istoric prin prisma regimului sau de natura absolutista.Astfel s-a pus problema cine este Boxer? Prin simbolistica sa devine,in ciuda singularitatii sale,un personaj colectiv:proletariatul.Mai mult chiar, in film nu scoate aproape nici un cuvant,subliniind si mai mult spunerea sa fata de autoritarism.

            Ideea pregnanta a filmului este ceea utopiei egalitariste ce in cele din urma degenereaza in dictatura.Chiar si revoltuia, in ciuda aprentelor sale glorioase, planteaza semintele regresului prin spargea continuitatii unei stari de fapt,ruperea cu traditia.Regresul in ciuda entuziasmului initial,se face pe nesimntite prin metode subtile, in principal prin teroare si munca, apoi prin „modificarea” liberatitilor constituente ale tinerii republicii.Alegoriile sunt foarte numerose, dar deja depasesc limita bunului simnt cu spatiul alocat .Limitarile fata carte sunt evidente, de exemplu unele peresonaje precum „oile” sunt mult mai sugestive in carte ,ignoranta lor favaorizand masinatiunile lui Squeller,iar conformismul celor oprimati este explicabil prin disparitia amintirilor.     

            Mi-am permis sa ma lunges cu recenzia, cu riscul de a se arunca cu rosii sau alte produse de aprozar in mine , tocmai pentru a provoca la mai multe discutii, da dezbatare.As dorii ca prezenta cantitativa la cerc sa fie confirmata si prin una calitativa

            Pana la intalnirea urmatoare numai de bine

Serj